Prefaţa cărţii “Magda”
După lansarea rând pe rând a romanelor ”Forța iubirii-I”, ”Forța iubirii-II” (în curs de apariție este și ”Forța iubirii-III”, toate aceste trei constituind o trilogie), Suflete-pereche”, cărți ce au făcut-o cunoscută publicului larg pe scriitoarea Ana Onica nu numai în Basarabia, dar și în toată diaspora română, fiindu-i organizate mai multe prezentări de carte în cadrul întâlnirilor de rezonanță cu cititorii dornici și pasionați de trăiri sentimentale culminante , iată că autoarea ne propune o nouă lucrare, intitulată ”Magda”(Ed. „Liceum”, Chişinău, 2018), apariție editorială în care, deasupra ” izvorului” de probleme stringente pe care le abordează, arborează aceeași torță a iubirii menită veșnic să protejeze sufletele rănite, îndeosebi în timpurile de restriște – aflate sub ”ocupația” rusească bolșevică neanunțată oficial.
Protagonista romanului, Magdalena Vornicescu, o tânără adolescentă născută într-o familie de intelectuali, rămâne orfană de ambii părinți la vârsta de 15 ani. În posesia ei intră o mapă misterioasă ce conținea niște date secrete din timpul colectivizării forțate de la 1947 – expropriere a țăranilor la care participase și tatăl ei, Anatol Petrovici. Aflat atunci în funcție de prim-secretar raional de partid și fiind ulterior suspectat de către bolșevici pentru că ”falsifica” unele date în favoarea concetățenilor săi, reușește, înainte de asasinarea sa, să i-o transmită fiicei sale – spre a-i găsi un loc tăinuit.
Între timp, împreună cu mama, lipsite de ”luxul” imobiliar de care se bucuraseră în timpul vieții tatălui, agresate și umilite, sunt nevoite să se mute cu traiul într-o odaie la subsol afectată de igrasie. În scurt timp, mama, batjocorită de persecutorii soțului ei, cu probleme grave de sănătate, părăsește această lume cu gândul că va veni și clipa răsplății pentru fărădelegile unora…
Rămasă la vârsta când încă nu atinsese majoratul, Magda, deposedată de avere, este trimisă forțat la o școală-nternat, care seamănă mai mult cu o cazarmă decât cu o instituție de învățământ, aici urmând, la fiecare pas, să te supui unor reguli nescrise, unor ordine inventate de respectare a ”ierarhiei” semenilor pe categorii de vârstă, umilirea persoanei fiind un lucru firesc. Evadarea din internat, violența la care este supusă, chinurile fizice și psihologice prin care trece această tânără amintesc de un film de groază interminabil, de un calvar cu tot infernul unei epoci care se prăbușise asupra ființei ei firave. Visurile de a se maturiza, de a-și căuta dreptate devin o obsesie, iar mapa cu actele ”buclucașe” sunt cel mai mare ghinion al familiei Vornicescu…
Constituită din 32 de capitole, fiecare dintre ele având un titlu explicativ ce asigură continuitate subiectului, cartea este un elogiu femeii luptătoare care, distrusă până la căderea moral-psihologică, găsește forțe pentru a-și proiecta aria de afirmare, spațiu în care ține piept vicisitudinilor, reînviază și se înalță asemenea Păsării Phoenix…
Printre file de istorie, cu întâmplări cunoscute unor generații dintre noi, ele fiind relatate de către părinții și buneii noștri, în care apar biserici pângărite transformate în magazii, în săli sportive, în case de cultură, spitale etc.,etc., cu descrierea unor realități în care au fost mutilate destine prin dezumanizare, teroare, vandalism, foamete, autoarea plăsmuiește tricotul cu efectele scontate ale măiestriei de care dă dovadă, creând diverse personaje și caractere inedite, unele – odioase, respingătoare, cu defectele și metehnele lor accentuate, altele – gingașe, candide, nepotolite în atingerea unui vis aproape ruinat, dar păstrându-și calitățile de om, pe care le autovalorifică în cadrul unui suflu al iubirii abia mocnind, însă nu și stins, ce se transformă ulterior într-o flacără nepotolită a dorului.
…” Dragostea e cheia speranței”, această afirmație a autoarei Ana Onica e mai mult decât denumirea unui capitol; ea devine un crez propriu al autoarei – înălțător când este vorba de crearea unor personaje pozitive care devin un model întru rezistență al unui întreg popor…
Lidia GROSU, poetă, cercetător literar