Category Archives: Aniversări personalități

Despre cei care nu mor…

doina_si_ion_aldea-teodorovici-artisti_basarabeniDeja 27 de ani la rând, în  ziua de 30 octombrie, ne amintim cu drag de  Doina şi Ion Aldea Teodorovici,  artiştii care au pus suflet în interpretarea melodiilor pe versurile  patriotice ale renumiţilor poeţi: Dumitru Matcovschi, Grigore Vieru, Nicolae Dabija ş.a., împreună cu aceştia şi mulţi alţi cânsângeni contribuind la redeşteptarea  naţională, îndemnând la iubirea de Neam, de istorie, tradiţie, de alfabet latin. În anii 90’, soții Ion și Doina Aldea Teodorovici sunt primii care au cântat despe limba română, despre Eminescu. Melodiile  „Suveranitate”, „Sfântă ni-i casa”, „Mănăstirea Căpriana”, „Eminescu” (n.a.), „Pentru ea” (n.a.), „Lăsați-ne în legea noastră!” ne cutremură şi astăzi, rezonând cu sufletele celor ce simt româneşte. Continue reading

Omagiu pentru Maria Tănase!

Numele Mariei Tănase continuă şi azi să dăinuie în inimile noastre. Considerată una dintre cele mai valoroase cântăreţe de muzică populară, figură legendară a cântecului popular şi a teatrului de revistă, Maria Tănase s-a născut la 25 septembrie 1913 la Bucureşti, în familia lui Ion Coandă şi a Anei Munteanu.
Îşi face studiile la şcoala primară, apoi la liceul de fete Ion Heliade Rădulescu din Bucureşti. În 1934 este admisă la Teatrul de Vară condus de Constantin Tănase. Este prezentată lui Constantin Brăiloiu, întemeietorul Arhivei Internaţionale de folclor de la Geneva, i se recunoaşte talentul şi i se recomandă să-şi aleagă repertoriul direct de la izvoare.

Continue reading

Femeile creează prin iubire…

 barefoot-basket-blooming-413707 spunea Rabindranath Tagore. Și cine ar putea să-i conteste vorbele? 

Dragi femei – domnișoare, doamne – odată cu primăvara, vine și minunata zi de 8 martie, prilej de a vă celebra feminitatea și de a vă aminti, an de an, cât de minunate sunteți! Continue reading

SAVANTUL CU RENUME MONDIAL MIHAIL DOLGAN

     Astăzi, profesorul universitar, academicianul, criticul literar Mihail Dolgan, doctor habilitat în filologie, ar fi împlinit 80 de ani (n.5 februarie1939, Rediul Marejudeţul SorocaRomânia– d. 2 mai2013).

dolgan1244

     Nume sonor în literatura română, critic literar şi filosof original şi expresiv care a sondat opera eminesciană, dar şi cea a altor iluştri scriitori, savantul s-a bucurat de înalte aprecieri, menţiuni, distincţii atât în ţară , cât şi peste hotarele ei, una din ele fiind cea din partea Institutului American de Biografie North Carolina, USA, care i-a conferit academicianului Mihail Dolgan Medalia Internaţională de Aur – pentru contribuţii remarcabile aduse în domeniul ştiinţei, criticii şi istoriei literare…

    A fost o întruchipare a aristocraţiei cu sens de nobleţe, un creator şi valorificator de frumos, un exeget cu renume, un cercetător profund al metaforei, pledând mereu, cu o grijă deosebită, pentru eleganţa cuvântului, strunirea frazei prin concentrarea maximă de a nu se repeta pe o pagină unul şi acelaşi cuvânt, deseori subliniind: „Limba română este foarte bogată! Trebuie să profităm de sinonimie, găsindu-le locul potrivit!”

     Găsea pentru discipolii săi cuvinte delicate chiar când era nemulţumit de lucrăile acestora, dând dovadă de aceeaşi educaţie aleasă pe care o promova prin propriul exemplu, fiind un model de echilibru psihologic… Exigenţa alterna cu cuvintele de laudă care stimulau şi înaripau, pentru că îţi dădeai seama de personalitatea care le rostea… Cunosc aceste detalii, pentru că am avut fericirea de a-mi fi conducător ştiinţific al tezei de doctor, dar, totodată, şi primul meu critic literar, chiar unul dintre cei mai importanţi, care m-a remarcat şi recunoscut ca şi poetă, oferindu-mi un spaţiu larg în antologia universitară „Nu e om să nu fi scris o poezie (1999)”. Îmi amintesc că în acel moment mai mult a exclamat decât m-a întrebat, cu o notă de mândrie pentru cea ce a citit: „Unde aţi ţinut ascunse aceste perle? Am intuit că faceţi poezie, strecurându-se un oarecare lirism şi în articolele din domeniul cercetării literare…”. Sunt convinsă că a fost cea mai concisă, dar şi cea mai semnificativă evaluare a versurilor mele care, până la acel moment, „zăceau” în arhiva personală, periodic teleportându-mă şi găsindu-mi refugiu în lumea mai specială în care confesam cu sinele…

     Rămân profund recunoscătoare acestor amintiri, pentru că ulterior convingerea din partea regretatului academican că fac bine ceea ce fac m-a înviorat creativ, versurile, comentariile, cronicile, studiile „luându-şi zborul” spre pagini de reviste literare, antologii, monografii colective, mobilizându-mă ulterior şi pentru apariţiile editoriale de autor…

     Convinsă că opera savantului este şi va rămâne nemuritoare, repet ceea ce am mai rostit în cadrul unei emisiuni, lansări de carte: „Nu pot vorbi despre profesorul meu la trecut, el poate fi mereu numai prezent și viitor…

    Pe această cale, transmit alesele mele gânduri, cu urările de sănătate onoratei Familii Dolgan, inclusiv dnei Tanţa, colegei noastre din domeniul literelor Liliana Dolgan, profesoară, fratelui d-ei şi nepoţilor savantului.

Lidia GROSU, scriitoare

CU LUMINĂ,

                 de Lidia GROSU

Dedicată regretatului 

academician Mihail Dolgan

 

Copil al anilor ce nu se vor întoarce

Şi-al celor care viu îl vor purta,

De suflet şi iubire să-i încarce,

Pe toţi aceu ce s-ar încumeta

Să mai conteste adevărul Eminescu…

Savantul, care n-a ştiut de ură,

Şi-a scris lumina-n cartea cu firescul

Divinului din candela făpturii…

Sunt doar un bucium…

Lidia Hlib – 75 ani de la naştere 

Cunoscută cititorilor mici din Republica Moldova şi România ca autoare de proză şi teatru pentru copii, creatoarea Lidia Hlib s-a dedicat şi poeziei lirice, filozofice, religioase, satirice şi, uneori, politice.

Debuteză editorial cu volumul de povestiri pentru copii Stăpîna lunilor de vară (1982), urmat de Regina nopţii pentru care primeşte Premiul Comitetului de Stat pentru Poligrafie şi Comerţul cu cărţi. În 1992 piesa Aventurile lui Isteţel şi Tărcăţel este premiată cu Premiul  Ministerului Culturii.

Continue reading

Semănăm cultură în luna lui Eminescu

50031892_951423665063676_6037160516936269824_nA doua zi după serata petrecută în bibliotecă, aşteptarea noastră s-a făcut simţită şi la Unitatea Militară, în sala de festivităţi a acesteia, unde erau prezenţi peste o sută de  militari, curioşi la informaţiile enunţate, manifestarea desfăşurându-se cu genericul „Scriitorul, filosoful, publicistul, omul politic Mihai Eminescu în contextul culturii naţionale” Continue reading

„Dinspre Eminescu verbul nostru arde…”

50078623_950439075162135_3162879311946448896_nAcest vers dintr-o poezie de Lidia Grosu l-am luat ca generic al seratei literar-artistice, organizată la Biblioteca „Liviu Rebreanu”, el redând esenţa operei eminesciene. Anticipând cu câteva zile anunţarea unui şir de manifestări în toată ţara dedicate Zilei Naţionale a Culturii, Eminescu coagulând toate celelate distincte ale culturii noastre naţionale, sala locaşului cărţii a devenit neîncăpătoare pentru doritorii de a fi în această zi mai aproape de cel ce este şi a rămas spiritualitatea unei naţiuni. Continue reading