Camelia Florescu – între Cântec şi Poezie

„Camelia Florescu – între cântec şi poezie” a fost genericul activităţilor literar-artistice desfăşurate recent, cu prezenţa acestei talentate poete şi interprete de muzică uşoară, sosită din România la Chişinău în legătură cu desfăşurarea unor proiecte culturale şi de înregistrare a unui CD.

Advertisements

Holocaust: tăcerile de ieri care astăzi vorbesc…

Pe 27 ianuarie, la  Biblioteca „Liviu Rebreanu” s-a desfăşurat o  discuţie-dezbatere cu genericul „Holocaust: tăcerile de ieri care astăzi vorbesc”, prilejuită de  comemorarea victimelor celui mai mare genocid din istoria tuturor timpurilor organizat de către nazişti,  activitate moderată de scriitoarea Lidia Grosu în cadrul întâlnirii cu ostaşii-carabinieri de la Unitatea Militară 1001, care au fost însoţiţi de locotenent Rodion Bereghici, comandant de pluton.

Semănăm cultură în luna lui Eminescu

A doua zi după serata petrecută în bibliotecă, aşteptarea noastră s-a făcut simţită şi la Unitatea Militară, în sala de festivităţi a acesteia, unde erau prezenţi peste o sută de  militari, curioşi la informaţiile enunţate, manifestarea desfăşurându-se cu genericul „Scriitorul, filosoful, publicistul, omul politic Mihai Eminescu în contextul culturii naţionale”

„Dinspre Eminescu verbul nostru arde…”

Acest vers dintr-o poezie de Lidia Grosu l-am luat ca generic al seratei literar-artistice, organizată la Biblioteca „Liviu Rebreanu”, el redând esenţa operei eminesciene. Anticipând cu câteva zile anunţarea unui şir de manifestări în toată ţara dedicate Zilei Naţionale a Culturii, Eminescu coagulând toate celelate distincte ale culturii noastre naţionale, sala locaşului cărţii a devenit neîncăpătoare pentru doritorii de a fi în această zi mai aproape de cel ce este şi a rămas spiritualitatea unei naţiuni.

Oaza de abundență culturală [Zilele Bibliotecii „Liviu Rebreanu”]

Zilele unei biblioteci sunt un fir valoros ce ne ţese fiinţa într-un tot unitar de valoare…, o chemare din noi a vieţii spre viaţă  prin emoţiile pe care ni le trezeşte – cele de bucuria de a trăi prin cuvânt şi prin toate artele care ne scutesc de monotonie. Aşadar, Bibliotecii Liviu Rebreanu, acestui lăcaş al cărţii, nu îi este străină nicio altă artă dintre cele 7 sau… 9, dacă luăm în calcul televiziunea şi benzile desenate: arta de la Morris, creatorul lui Lucky Luke, si de la Pierre Vankeer. Or, acest lucru a fost demonstrat printr-un program amplu de activităţi, elaborat de către direcţia acestei instituţii în concordanţă cu interesele utilizatorilor serviciilor acesteia– vizitatori mult aşteptaţi mai ales în zile de sărbătoare.

Sub semnul cultivării valorilor în tinerele generații [Ziua Ușilor Deschise]

Întâmpinăm oaspeții bibliotecii

Ziua Ușilor Deschise este o ocazie frumoasă de a aduna copii și tineri, pentru a le prezenta pe larg toate oportunitățile pe care le propune biblioteca. De aici și până la integrarea unui specific de cultivare a valorilor și a cunoștințelor a fost un singur pas – intenția. Echipa bibliotecii „Liviu Rebreanu” a conlucrat astfel, încât o prezentare simplă să devină una de interes și utilitate, individualizate după specificul fiecărui grup care ne-a călcat pragul.

O ALTĂ LIMBĂ MAI FRUMOASĂ NU-I…

   
   Biblioteca “Liviu Rebreanu”, în colaborare cu Unitatea 1001, responsabilă căpitan Lilia Popov, şef servicii educaţie şi protecţie socială,  au organizat o manifestare de suflet dedicată Zilei Independenţei R.M. şi sărbătorii „Limba noastră cea Română” cu genericul: “Dulcea mea Limbă Română”. La întîlnirea cu ostaşii carabinieri au participat: poeta, cercetătoarea Lidia Grosu, aflată şi pe post de moderatoare, scriitoarea Marcela Mardare; tânărul poet Ion Zubco; actorul Sandu Aristin Cupcea; compozitor, interpret, instrumentist ,Anatol Mâtcu.

   Toţi cei prezenţi au subliniat, în luările de cuvânt, despre importanţa proclamării (la 1989) a independenţei R.M. şi declararea limbii române ca limbă de stat vorbită în acest spaţiu, cu revenirea la veşmântul ei latin care îi aparţine, mesaj prin care tinerii au fost îndemnaţi atât prin prezentările artistice, cât şi prin discurs, la consolidarea întru protejarea limbii române, la vorbirea ei corectă şi coerentă, la evitarea rusismelor şi calchierilor, la păstrarea  valorilor naţionale obţinute în condiţii foarte complcate în spaţiul românesc basarabean.

   Moderatoarea Lidia Grosu a salutat  prezenţa personalităţilor şi le-a mulţumit  ostaşilor pentru dorinţa de a se apropia de cărţi, aşadar, de a cunoaşte pe această cale un şir de personalităţi din domeniul culturii, inclusiv scriitori, întâlnirile de acest gen devenind o tradiţie a acestor două instituţii de stat. Oferindu-se să-i prezinte pe parcurs pe cei invitaţi  prin însuşi intermediul creaţiei acestora, autoarea a chemat în continuare la o consolidare întru a ne vorbi limba corect, coerent, fără a admite rusisme şi calchieri. Ea a lecturat câteva din poemele sale dedicate naţiunii, limbii române, dar şi un imn carabinierilor din această unitate.

   Prezentând-o pe scriitoarea Marcela Mardare, Lidia Grosu a menţionat:” Verticalitatea discursului liric al poetei Marcela Mardare îl constituie dorul de libertate, iubirea pentru tot şi toate („nu vreau slavă / nici mărire / caut planeta „iubire”), dar îndeosebi dorul de moralitate, al cărui postament sunt toate calităţile pozitive care îl perfecţionează şi îl înnobilează încontinuu pe om, acestea fiind o bună achiziţie pentru subordonarea gândurilor şi sufletului. Aşadar, când este vorba de libertate („scoate-ţi inima din lanţ. / …trezeşte-ţi cugetul, / prefer să vorbesc cu un om liber”), eul liric pledează pentru dreptul la opinie, pentru o descătuşare a omului în limitele prevăzute de democraţie şi bunul simţ… dar şi pentru promovarea independenţei R.M., a limbii ei cu una şi aceeaşi denumire – limba română.

   Întru confirmarea acestui gând, scriitoarea Marcela Mardare a vorbit despre creaţie, despre necesitatea scriitorului de a trăi în alte lumi şi de a reflecta lumea prin prisma propriei lumi interioare, fiind nedumerită de fenomenul “Limba română” a cărei denumire provoacă disensiuni chiar după 26 de ani de proclamare a independenţei Republicii Moldova şi a Limbii Române, ca limbă de stat.  Se întreabă autoarea şi ne întreabă şi pe noi: de ce limba engleză e limbă de stat atât în Anglia, ţara de origine a limbii engleze, cât şi în SUA, etc., etc.?  De ce  nu am recunoaşte şi noi că graiurile toate româneşti se adună într-o frumoasă limbă literară numită „Limba română”?

   În continuare, dânsa a citit pagini inedite din propria creaţie ce conţineau frazeologisme din înţelepciunea populară, valorificându-le şi demonstrând că atunci când avem de rostit glume pe seama prietenilor nu e neapărat nevoie să utilizăm o limba pocită încărcată de rusisme când avem atâtea perle din tezaurul folcloric care nu ar ofensa şi ne-ar îmbogăţi.

   O surpriză literară frumoasă a fost tânărul poet Ion Zubco care a demonstrat talent nu numai prin construcţia poemelor, ci şi prin elocvenţa, ţinuta de declamator, firească doar unui actor experimentat. Poemele, tradiţionale ca formă, dar postmoderne când este vorba de conţinut, au frapat pe cei din preajmă prin răsunetul larg al unui original discurs liric, încărcat de simboluri.

   Actorul Sandu Aristin Cupcea  s-a prezentat cu un înflăcărat recital de poezie din creaţia scriitorilor din toate timpurile la tema protejării valorilor noastre naţionale, dar şi cu o prelegere despre demnitate întru a-i cinsti pe străbuni, dar şi pe contemporanii care sunt model de verticalitate, aceştia apărându-şi  limba, istoria neamul.

   Dar “cireaşa de pe tort” a fost muzica divină propusă spre audiere celor prezenţi de către neostenitul compozitor Anatol Mâtcu. El a interpretat la fluier şi nai piese originale de o rară frumuseţe, inclusiv: “Doina”, valsul “Frumoasa Dunăre albastră” de I. Strauss,  aria “Habanera” din opera “Carmen” de Bizet, “Hora Unirii” etc.

   Dna Lilia Popov, căpitan, şeful  servicii educaţie şi protecţie socială, menţionând despre necesitatea schimbului de  energie pozitivă, a mulţumit invitaţilor pentru  talentul, dar şi pentru generozitatea de a transmite emoţii atunci când este vorba de un bun produs al creaţiei, fapt ce ne face mai luminoşi, mai sensibil, mai receptivi la frumuseţea din jur. Domnia sa le-a decernat participanţilor în semn de recunoştinţă câte o diplomă din partea Departamentului  Trupelor de Carabinieri, semnată de comandantul  Gheorghe Dragomir. 

   O altă limbă mai frumoasă nu-i decât acea care, la ea acasă, să fie pusă în capul mesei. Într-un stat independent, hărţuit  şi bântuit de fantoma terorii  trecutului, o limbă vorbită  frumos este un curaj şi o încredere că o naţiune…este veşnic vie….Acesta a fost mesajul trasmis de oamenii de creaţie către Ziua Independenţei R.M. şi a Sărbătoarea  „Limba noastră cea română”