Category Archives: Medalion literar-artistic

Semănăm cultură în luna lui Eminescu

50031892_951423665063676_6037160516936269824_nA doua zi după serata petrecută în bibliotecă, aşteptarea noastră s-a făcut simţită şi la Unitatea Militară, în sala de festivităţi a acesteia, unde erau prezenţi peste o sută de  militari, curioşi la informaţiile enunţate, manifestarea desfăşurându-se cu genericul „Scriitorul, filosoful, publicistul, omul politic Mihai Eminescu în contextul culturii naţionale” Continue reading

„Orașul meu din albe flori de piatră…”

     „Oraşul meu din albe flori de piatră” este un vers dintr-un poem de Gheorghe Vodă, muzica Eugen Doga, dedicat oraşului Chişinău, pe care îl interpretează Sofia Rotaru. Aşa îl vedem, aşa a rămas şi ne este drag, pentru că este oraşul îndrăgit de toată lumea de aici. Iată de ce, orice activitate organizată în cadrul bibliotecii şi dedicată Zilei oraşului implică aceeaşi mare iubire şi atitudine deosebită întru a crea atmosfera de sărbătoare, de solemnitate.

chisinau22 Continue reading

Alături de spiritul Luceafărului ce luminează…

    Biblioteca, de comun acord cu efectivul în termen al Unităţii 1001 de carabinieri, a organizat un medalion literar-artistic “La steaua care-a răsărit…”, dedicată marelui Eminescu la cea de-a 165-a aniversare din ziua naşterii. Dialogul dintre oamenii artelor şi ostaşii doritori de a fi parte din lumea Eminescu a decurs pe o undă a acestei lumini dătătoare de viaţă pe care o emană Luceafărul poeziei româneşti, sufletul şi inima celor prezenţi delectându-se de alesele cuvinte rostite întru comemorarea poetului nemuritor, dar şi de piesele muzicale interpretate de iscusiţi maeştri, rătăcitori pe liniile portativului. Aşadar, au participat: scriitoarele Lidia Hlib şi Ludmila Turcu, poeta Lidia Grosu care a moderat această activitate, actorul Sandu Aristin Cupcea, interpreţii Gicu Afroni și Victor Botnaru, profesor universitar la Academia de Arte, maestru în artă.      

Înainte de a le oferi cuvântul celor prezenţi, Lidia Grosu a subliniat despre tradiţia frumoasă a acestei unităţi militare de a colabora cu biblioteca din preajmă, întâlnirile de suflet fiind cele ce te mobilizează sa te bucuri de frumosul ce ne salvează de realitatea crudă. Vorbind despre creaţia lui Eminescu, moderatoarea a invitat pe tineri să-l caute şi să-l găsească pe Eminescu, întru a descoperi în opera sa toate răspunsurile care îi frământă, pentru că a medita profund asupra creaţiei lui este prea puţin; a vorbi frumos despre el este prea puţin; a-l elogia, cântându-i ditirambi la fel este puţin , dar a-l apără pe Eminescu întru a menţine verticalitatea unei naţiuni, el fiind Poetul Naţional, este o necesitate şi o datorie sfântă. 

    Scriitoarea Lidia Hlib a recitat câteva poeme din opera clasicului literaturii româneşti, accentuând îndeosebi versurile: „Eu îmi apăr sărăcia şi nevoile, şi neamul” prin care se reliefează ideea că poporul nostru este unul paşnic, care întotdeauna şi-a apărat libertatea şi nu a profitat de bogăţii străine, şi nu a cotropit, idee, de altfel, evidenţiată în creaţia lui Eminescu, care este un răspuns la toate întrebările prezentului. Distinsa doamnă a mai citit o lucrare satirică cu titlul „Mărturisirile unui fetus”, orientându-i pe ascultătorii-ostaşi că ei sunt semănătorii, taţii de mâine de care depinde crearea unui viitor fericit, familia fiind cea mai importantă verigă întru diseminarea calităţilor umane. 

      O prezenţă aparte a fost tânăra autoare, profesoară de limba şi literatura română Ludmila Turcu, aflată la prima sa carte editată. Ea a vorbit despre Eminescu, i-a dedicat câteva poeme, a vorbit despre importanţa poeziei şi a frumuseţii ei de care trebuie să ne pătrundem. Profesorul universitar Victor Botnaru, interpret-instrumentist, a venit cu o …desagă fermecată din care, rând pe rând, a scos la suprafaţă instrumente muzicale din tezaurul folcloric, prezente în opera marelui scriitor, interpretând cu har piese alese la corn, fluier, caval, cimpoi. Profesionalism înalt, artist cunoscut departe de hotarele ţării, Gicu Afroni a fost cel care a interpretat bucăţi muzicale de o rară frumuseşe din folclorul românesc, bucurând şi delectându-i pe cei prezenţi cu melodicitatea inedită a vocii sale catifelate. Actorul Sandu Aristin Cupcea, a recitat inedit „Scrisoarea III”, bucurându-se de aplauzele celor prezenţi şi demonstrând că poezia adevărata nu poate muri vreodată.  

Încurajaţi de atmosfera sărbătorească, tineri dintre rândurile ostaşilor au manifestat dorinţa de a recita din opera lui Eminescu, printre ei marcându-se: Dumitru Simionel, Simion Bargan. Ba mai mult, Dragoş Cepoi a interpretat câteva cântece acompaniat de instrumentiştii cu har Gicu Afroni şi Victor Butnaru. Au mai bucurat publicul şi Grigore Botnari (interpret la chitară), Adrian Coval (muzică pop). În final, scriitoarele au dăruit bibliotecii cărţi din creaţia lor, iar Lilia Popov (căpitan, şef serviciu educaţie şi protecţie socială), cu emoţii deosebite şi o mândrie aparte pentru cele realizate împreună, a înmânat participanţilor câte o diplomă pentru promovarea valorilor naţionale semnată de comandantul unităţii respective Andrei Dragomir. Orice ar fi şi orice s-ar întâmpla, Eminescu va dăinui în veacuri, idee promovată în cadrul ecestei manifestări şi de noua generaţie, care au demonstrat că trăiesc alături de spiritul Luceafărului ce luminează…


B.P. Hasdeu – 175 de ani de la naştere

Cultura unui neam se ţine pe personalităţile culturale cele mai marcante ale sale. Este un adevăr care nu poate fi tăgăduit. O asemenea personalitate marcantă a culturii naţionale este savantul şi scriitorul B.P. Hasdeu, celebrat în aceste zile în mai multe instituţii, inclusiv la Biblioteca Publică„Liviu Rebreanu”. Evenimentul s-a produs în colaborare cu Centrul Naţional de Hasdeulogie, cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi cu Liceul „George Călinescu” din capitală.
Un grup de elevi de la Liceul „George Călinescu” (profesoară Larisa Nedelciuc) a adus un elogiu clasicului literaturii noastre, prezentând un  Medalion literar-artistic. Nicole Saulenco a avut de spus primul cuvânt, şi acesta a fost destul de emotiv şi de sugestiv, în spiritul devizei familiei B.P.Hasdeu „Onoare şi ştiinţă!” A urmat un recital din opera poetică — Muntele şi Valea (Elena Florea), Poezia (Ana Porcescu), Frunzele (Veronica Zabulica), Eu şi ea (Tatiana Vieru), Către T… (Artur Solon), Portretul (Mariana Pascaru).
Mai puţin artistice intervenţiile domnilor cercetători literari Pavel Balmuş şi Vitalie Răileanu. Deşi, îmbrăţişând un stil academic, propriu savanţilor, datele pe care le-au prezentat în comunicări au fost destul de interesante, atractive şi chiar impresionante, compărând în cele mai dese cazuri ca lucruri inedite. Prelegerea lui Pavel Balmuş s-a intitulat „Din relaţiile lui B.P.Hasdeu cu Transilvania”. Pavel Balmuş l-a calificat pe B.P. Hasdeu savant, filolog, istoric, folclorist şi poet de frunte al vremii sale. Cu privire la valoarea operei lui B.P. Hasdeu, cercetătorul a menţionat referirile lui Titu Maiorecu care îi recunoştea meritele ca prozator, dar nu ca şi poet. Consistentă, în viziunea lui Pavel Balmuş, este poezia filosofică, profund meditativă, scrisă după moartea fiicei sale Iulia. 
Un subiect incitant a constituit comunicarea criticului literar Vitalie Răileanu ce a luat în dezbatere Sic Cogito. Criticul a descifrat fiecare capitol al lucrării, primul evocând noţiuni ample — credinţa şi ştiinţa — următoarele respectiv: ştiinţa sufletului, hipnotismul, spiritismul. În viziunea lui Vitalie Răileanu, B.P. Hasdeu ar fi pionerul spiritismului în literatura naţională, lucrarea Sic Cogito putând fi considerată un Început de enciclopedie intelectuală
Publicul prezent la Conferinţă a reacţionat pe potrivă la cele relatate şi a intervenit cu meditaţiile şi reflecţiile sale. Prodigioasă s-a dovedit doamna Ştefania Isac, şef Catedră Limbă şi Comunicare, IŞE, menţionând că profesorii de limba şi literatura română, inclusiv cei aflaţi la cursuri la instituţia pe care o reprezintă, şi chiar cei din sală, au misiunea să se informeze şi pe aceste căi asupra marilor personalităţi româneşti pentru a facilita predarea în faţa elevilor. Au intervenit cu observări de rigoare alţi profesori, adoptând în final concluzia de a consolida  ideea de ansamblu că baza educaţiei intelectuale o constituie cultura clasică naţională, dar că în acelaşi timp ei trebuie să fi mai receptivi şi mai sensibili la creaţiile literare moderne, indiferent la ce curent sunt incluse — modernism, postmodernism etc.
Participanţii la conferinţă, pe final antrenaţi într-un dilaog viu, au luat cunoştinţă de o amplă expoziţie de carte dedicată lui B.P. Hasdeu.

Grigore Vieru în inimile noastre

Ca şi Eminescu, Grigore Vieru va rămâne în conştiinţa noastră veacuri şi veacuri de acu înainte. Creaţia sa, marcată de aura harului divin şi de nepieritoarea valoare de a fi povăţuitoare, a educat pe parcurs de decenii mai multe generaţii şi continuă şi astăzi să frământe minţile oamenilor şi să exercite o acţiune benefică asupra spiritului uman. De parcă nici nu ar fi trecut în nefiinţă, de parcă s-ar afla viu între noi, cuvântul său răsună la fel de proaspăt, actual şi ancorat în stringenţele zilei.
Ostaşi din unitatea 1001 a MAI au omagiat în mod festiv numele poetului, eveniment la care a participat şi biblioteca „Liviu Rebreanu” din Chişinău. Acţiunea s-a desfăşurat sub genericul „Grigore Vieru în inimile noastre”. Medalionul literar-artistic, dirijat ingenios de căpitanul Lilia Popov, responsabil de educaţie, s-a transformat pe parcurs în adevărat spectacol, în care a tronat cuvântul recitat şi cuvântul cântat. Şi-au dat concurs la omagierea poetului naţional elevi de la Colegiul de muzică „Ştefan Neaga”, tineri de la Centrul pentru copii şi tineri ARTICO, interpreta folk Natalia Croitor, poeta Călina Trifan, scriitorul Andrei Strâmbeanu. În calitatea sa de colaborator al Muzeului literaturii române, Călina Trifan a menţionat eforturile de valorificare a operei poetului, Andrei Strâmbeanu a istorisit de felul în care l-a cunoscut, în 1957, pe Grigore Vieru, între ei stabilindu-se pe tot parcursul vieţii relaţii de prietenie, doamna directoare a bibliotecii „Liviu Rebreanu” Elena Cebotari a povestit de autograful pe care l-a primit de la poet, fapt cu care se mândreşte şi azi, moment care i-a prilejuit clipe de fericire, ce nu se şterg din memorie. Ea a mai povestit de numărul mereu în creştere al cititorilor care se interesează de creaţia lui Grigore Vieru. Şi, folosindu-se de ocazie, a prezentat colecţia de carte cu care a venit la eveniment. Inedită şi emoţionantă s-a dovedit evoluarea plutonierului Cumpătă care a recitat din creaţiile proprii, o poezie dedicată poetului. Medalionul literar-artistic care a mai cuprins melodiile „Răsai”, „Eminescu” „Romantică” pe versurile lui Grigore Vieru a finalizat printr-un cuvânt de mulţumire adresat de Andrei Stâmbeanu. „Trăiesc o mare bucurie că în această Unitate poetul, a spus scriitorul, este omagiat atât de frumos. E o lecţie patriotică. Şi societatea civilă ar trebui să preia exemplul”.

Evenimentul semnifică încă o dovadă că Grigore Vieru e în inimile noastre.

Debutul Programului "Lecturile Verii"

«…Dragii mei copii deştepţi,
Cine vrea să aibă carte
Trece mai întâi prin cărţi!»
Înaripaţi de sfatul înţelept al lui V. Romanciuc, «copiii deştepţi» de la liceele «Al. I. Cuza» şi «G. Călinescu» au venit cu cea mai mare bucurie la Biblioteca «Liviu Rebreanu» unde astăzi — 25 mai — a avut loc lansarea Programului Lecturile Verii 2012. Sărbătoarea a început cu un medalion literar-artistic «Lectura — invitaţie în lumea cărţilor» prezentat de elevii clasei a II-a (lic. «Al. I. Cuza»). Versurile, cântecele, citatele, ghicitorile despre carte, lectură şi bibliotecă au fost ca un preludiu pentru prezentarea programului de activităţi literar-culturale.
Copiilor li s-a explicat în ce constă acest program, avantajele participării la diverse discuţii, concursuri, dezbateri, jocuri literare, spectacole muzical-literare. Cele mai solicitate de către copii activităţi sunt Orele de lectură şi Orele de poveşti cu genericele «Cât citeşti atâta creşti!», «Poveştile doar de bine te învaţă!». Pentru a transforma aceste Ore în «Ore de neuitat» la dispoziţia cititorilor va activa clubul «Descoperim cartea», în cadrul căruia vor cunoaşte cele 10 volume ale «Basmelor românilor», de asemenea acest program include activităţi de promovare a cărţii «Poveşti cu Barbălungă» de Ovidiu Creangă şi activităţi consacrate Anului Spiridon Vangheli.
Prezentarea cărţilor recomandate pentrui lectură, divizate în: «Cele mai frumoase poveşti», «Descoperă lumea» şi «Călătorii şi aventuri» şi a colecţiilor: «Înconjorul lumii cu o poveste», «Enciclopedia pentru copii», «Atlas tematic pentru copii», «Dicţionarul Cartier pentru copii» a încheiat prima parte a activităţii desfăşurate.
Introducerea în partea a doua a sărbătorii a fost deosebită şi a trezit zâmbete pe feţele tuturor celor prezenţi. În scenă au ieşit Moşul, Baba şi Cocoşul — personajele principale ale cărţii «Moşul şi cocoşul» de Grigore Voivuţchi, scriitor, oaspetele activităţii. Elevii clase a III-a (lic. «G. Călinescu»), frumos deghizaţi în costume teatrale au prezentat înscenarea poveştii «Moşul şi cocoşul». Baba haioasă cu telefonul mobil la ureche, Victor cu dulăul Dan, Moş Mitrofan cu Cocoşul său au «intrat» într-atât în roluri, încât i-au uimit pe toţi şi chiar pe autor care a mărturisit că s-a simţit mândru că este autorul acestei lucrări. Scriitorul le-a vorbit copiilor despre cărţile sale: «La un pas de rai» «Viorel şi Romaniţa în Împărăţia Verii», «Fapte extraordinare pe la clasele primare» ş.a., însă prea multă informaţie n-a reuşit să le ofere deoarece întrebările pe care i le adresau «curgeau gârlă» – una mai deocheată decât alta: «De unde l-aţi luat pe Moşul cu Cocoşul?», «Cine sunt Viorel şi Romaniţa?», «Chiar aţi văzut un extraterestru?», «Cine a desenat în cărţile Dră?», «Cum a fost copilăria Dră?», «Cine vă inspiră să scrieţi cărţi pentru copii?» ş.a. Răspunsurile scriitorului erau şi ele hazlii şi provocatoare: La ce ne trebuiesc cocoşii? – Să aibă grijă de găini, a răspuns un pici. – Pentru prima dată întâlnesc aşa un gospodar. – Problema cu cele patru motociclete şi patru cocoşi şi-a găsit dezlegarea — patru motococoşi. Discuţia despre copilărie i-a înduioşat mai mult pe cititorii maturi. Autorul a povestit despre copilăria sa pe care a numit-o — GROZAV!!!, despre deosebirile dintre copilăria la sat şi cea de la oraş, despre cartea sa preferată pe când era şi el elev – «Amintiri din copilărie» de Ion Creangă.
Dialogul între copii şi scriitor părea să nu aibă sfârşit. În final Grigore Voivuţchi i-a numit pe copii ageri, ingenioşi, artistici, le-a atenţionat că «Copilăria în întregime e un moment» şi trebuie trăită frumos şi din plin, şi este nespus de bucuros şi mândru că are ca vecini astfel de copii minunaţi. Ei de asemenea i-au mulţumit scriitorului pentru cărţi, pentru întâlnirea cu ei şi i-au dăruit un desen — Moşul şi Cocoşul la oraş şi flori.
Atmosfera de sărbătoare, voia bună, cărţile cu autograful autorului, semnele de carte şi steguleţele cu programa Lecturile verii au făcut ca această zi de sfârşit de mai să fie una deosebită şi de neuitat. Meritul cel mare în desfăşurarea şi realizarea cu succes al acestui eveniment se datorează în primul rând învăţătoarelor Angela Mărgineanu (lic. «Al. I. Cuza») şi Sivia Şpac (lic. «G. Călinescu»), dlui Grigore Voivuţchi, cărora le mulţumim din suflet pentru colaborare.