Category Archives: Ora poveştilor

Voi stați acasă, noi povestim!

Fotografie de Lina Kivaka pe Pexels.com

Educația prin povești este la îndemâna oricui. Fie că ești părinte, educator, învățător sau chiar copil, poți să savurezi poveștile singur sau în compania unor persoane dragi. Poveștile sunt drumuri directe către copilărie, de aceea mesajele lor sunt savurate cu drag de multe generații.

Continue reading

Călătoriile lui Zimbrișor

Îl cunoașteți pe Zimbrișor-Cornișor, bravul zimbru de pe Muntele Dor? Să știți că drumurile sale nu s-au terminat odată cu povestea, el a pornit în călătorie la elevii din clasa a III-a C (învățătoare Viorica Morcov), clasa a IV-a D (învățătoare Silvia Florea), clasa a II-a F (învățătoare Elena Vasilache), clasa a IV-a B (învățătoare Olga Frecățel) de la Liceul Teoretic „George Călinescu” și cei din clasa a I-a, Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza”, copii care l-au întâmpinat cu mare entuziasm.

Continue reading

Revenind la magia poveștilor (Serviciul „Basm fără sfârșit”)

basmCopii fiind, auzeam deseori povești – fie că ni le citeau părinții sau ni le povesteau buneii – ce vremuri frumoase au mai fost, nu-i așa? Ei, bine, cum ar fi să reauzim poveștile copilăriei noastre? Cum ar fi să le cunoască și copiii de astăzi, așa, vii și pline de magie? Continue reading

GHIOCELUL….Ce cunoaştem despre această floare?

   În cadrul Orei poveştilor copiii de la Grădiniţa nr. 160, gr. nr. 10 (educatoare Claudia Cebanu), deghizaţi în ghiocei, au audiat legenda Ghiocelul, autoare Iulia Hasdeu, în lectura dnei Angela Zelinschi.  Moderatoarea a organizat un chestionar în baza lucrării, lucrându-se cu copiii în grup. Au fost aduse la cunoştinţă unele curiozităţi legate de această floare deosebită, inclusiv faptul că există peste 100 de specii de ghiocei, planta fiind protejată de stat şi inclusă în Cartea Roşie, pentru că este pe cale de dispariţie. Copiii au fost atenţionaţi să nu distrugă rădăcinile acestei flori.

    În cadrul victorinei „Ce plante cunoaştem?”,  copiii au caracterizat  mai multe flori cunoscute la noi în ţară. Au fost  recitate poezii dedicate ghiocelului din creaţia  poeţilor: M. Ungureanu – „Ghioceii”, V. Voiculescu – „Ghiocelul”, Gr. Vieru – „Ghiocelul”, iar una dintre mămici, Olga Cuzmin, a improvizat un catren – „Ghiocel mititel” – pe care l-a propus în prima audiţie. Toţi copiii au fost menţionaţi, fiecare alegându-se cu câte un desen  cu imaginea ghiocelului pe care urmau să-l coloreze.

Poveşti pentru cei mici

Prezenţa bibliotecarei Ana Creţu  la Grădiniţa nr. 159 fusese anticipat anunţată şi copiii o aşteptau cu nerăbdare să le susţină odihna în pătucurile lor şi intrarea îndrăzneaţă în visul cu ochii deschişi întru asigurarea unei odihne de după prânz “ca la mama acasă” sau poate chiar ceva mai reuşit. În acest scop, am ales o poveste mai puţin lecturată – Ce nu poate fi pe lume de Andronikov, A. – despre un bogat care îl pune la diferite încercări pe un sărac, mobilizându-l să găsească răspuns la întrebarea “Ce nu poate fi pe lume”. Încercările acestuia de a depăşi situaţia erau întâmpinate de batjocora celui  cu pâinea şi cuţitul în mână, adică a celui înstărit, dar în cele din urmă, bogătaşul, care respingea şi nu dorea să-şi recunoască înfrângerea, este nevoit să cedeze drept răsplată baniţa cu galbeni promisă.

“Nevoia te duce pe unde nu ţi-i voia”, afirmă înţelepciunea populară sau şi în mediul celor săraci poţi descoperi talente, iar în cazul omului lipsit de surse materiale bogăţia cea mai de preţ este mintea ageră.  Povestea ne învaţă să nu ne pierdem cu firea  şi să ne dezvoltăm capacitatea de a gândi. A fi bogat material  este  bine, dar a fi priceput este excepţional. Un bogat prost se poate ruina, pe când un sărac priceput  îi poate îmbogăţi şi pe alţii – aceasta ar fi fabula acestei poveşti care a răsunat în dormitorul copiilor de la grădiniţa nr.159.

Din nestematele literaturii populare

  Copiii trăiesc într-o lume mirifică, în care împlinirea oricărei dorinţe este posibilă. Iar basmul şi povestea le sunt cele mai aproape de inimă. Aici se împlinesc dorinţe şi visuri imposibile în lumea reală. Le-au plăcut întotdeauna întîmplările fantastice ale unor personaje imaginare, înzestrate cu puteri supranaturale, aflate în luptă cu balauri, zmei, vrăjitoare, uriaşi, pe care ajung să la biruie în cele din urmă.

Povestea Populară Românească din Basarabia “Făt – Frumos feciorul vînătorului”, selectată pentru lectură copiilor de la Grădiniţa nr. 159, are o puternică valoare morală, atît prin mesajul transmis, acela că Binele întotdeauna învinge Răul, cît şi prin caracterele şi faptele  personajelor, care aduc în prim plan calităţi precum curajul, bunătatea, compasiunea, prietenia, răbdarea, ascultarea…

                  În literatura populară se oglindeşte înţelepciunea poporului.

Ionică Făt-Frumos

Cititorii bibliotecii ,,Liviu Rebreanu” au asistat la Ora poveştilor, ascultând unul din frumoasele basme populare româneşti Ionică Făt-Frumos. Este o frumoasă poveste culeasă de la Trifan Baltă, comuna Bleşteni, judeţul Hotin; frumoasă, dar mai puţin cunoscută, astfel încât copiii au fost intrigaţi de subiectul destul de incitant. Un boier, lacom şi perfid, a mers la un om sărac, cu mulţi copii. Nevasta săracului a mai adus pe lume un copil şi îngerii păzitori au prezis că acesta se va însura cu fata boierului şi va deveni mai bogat ca un împărat. Boierul aude ce au zis îngerii şi fură băiatul, şi îl aruncă într-o râpă cu spini, loc dintr-o pădure. Dar alt boier, mai sărac, şi cu copii, mergând la vânătoare, dă peste copil, îl ia acasă la el şi îl botează, şi îi dă numele de Ionică Făt-Frumos. Băiatul merge la şcoală şi învaţă bine, şi se face aşa de frumos, şi aşa de învăţat, de care nu era pe lume. Povestea spune că băiatul s-a însurat cu fata boierului, dar acesta, pentru a-şi da consimţământul, îl trimisese la iad, ca să aducă de acolo cheile. Ionică Făt-Frumos le-a adus şi după mai multe peripeţii s-a ales şi cu fata boierului cea frumoasă şi cu mari bogăţii – o jumătate de împărăţie, şi devenind un împărat şi jumătate.

Pe lângă Ora poveştilor a activat şi Cercul de creaţie Mâini dibaceîn cadrul căruia copiii au însuşit mai multe deprinderi în a croşeta şi a coase.