Tag Archives: Liceul George Calinescu

Sub semnul cultivării valorilor în tinerele generații [Ziua Ușilor Deschise]

42045075_888062474733129_8012492959360483328_n

Întâmpinăm oaspeții bibliotecii

Ziua Ușilor Deschise este o ocazie frumoasă de a aduna copii și tineri, pentru a le prezenta pe larg toate oportunitățile pe care le propune biblioteca. De aici și până la integrarea unui specific de cultivare a valorilor și a cunoștințelor a fost un singur pas – intenția. Echipa bibliotecii „Liviu Rebreanu” a conlucrat astfel, încât o prezentare simplă să devină una de interes și utilitate, individualizate după specificul fiecărui grup care ne-a călcat pragul. Continue reading

Advertisements

Poeta Tatiana Scripa – educarea bunului nume prin bunătate

    Recent, la Biblioteca Liviu Rebreanu a avut loc o întâlnire cu scriitoarea Tatiana Scripa. Mai mulți elevi din clasele primare de la Liceul George Călinescu, ghidate de învățătoarele Lilia Sologub și Ludmila Saracuța au venit să o cunoască  nu doar din cărţi, ci pe viu,  pe  autoarea care „i-a dat naştere” zbuciumatului pretendent la fapte mari, motănaşul Dorodont.

scripa

    Lidia Grosu, poetă, moderatoarea acestei activităţi, a apreciat cuminţenia/ răbdarea copiilor de a afla ceva nou, dar şi de a transmite pe parcurs ceea ce cunosc ei, fapt ce s-a adeverit în continuare, agitaţia la capitolul „declamare”, sporind continuu.

   Lidia Grosu, făcând o incursiune în biografia protagonistei, a scos în evidenţă faptul că poeta Tatiana Scripa, psiholog, profesoară la Universitatea Pedagogică din Tiraspol (cu sediul la Chişinău) este, în primul rând, pedagog, aşadar o  excelentă cunoscătoare a psihologiei copiilor pe categorii de vârstă, dar şi a maturilor, venind atât în poezia pentru copii, cât şi în cea pentru maturi cu idei profunde şi tematici ce invocă cultivarea calităţilor omeneşti, evitarea metehnelor, lupta cu viciile etc., etc.

   În literatura pentru copii, spaţiul ludic este acel loc, pe care autoarea Tatiana Scripa îl selectează cu grijă, propunând remedii concrete în educarea tinerei generaţii. Această opinie o confirmă  chiar cărţile discutate „Pentru tine, copilaş, ziceri despre-un motănaş” (Tipog. „Bons Offices”, 2015), „Povestiri rimate despre Dorodont în fapte” (Tipog. „Bons Offices”, 2015),  în care poeziile sunt neapărat însoţite de anumite învăţăminte, nişte poante sugestive ce implică neapărat atenţia, dar şi conştientizarea, precum: „Viaţa este frumoasă când faci fapte bune”, „Cărţile sunt calde pentru că sunt scrise de oameni cu suflet mare”, „Învaţă din comportamentul animalelor – vei cunoaşte lucruri bune”, „Metehnele omeneşti sunt multe: lenea, mândria, aroganţa, minciuna… Ţine-te departe de ele”… etc., etc.  Aceste sfaturi se reflectă prin intermediul comportamentului motănaşului Dorodont, astfel că toţi cititorii, mici şi maturi, lesne pot observă, fără prea multe meditaţii, ce este bine şi ce este rău.

scripa2

   Participarea activă în recital a demonstrat că elevii s-au apropiat foarte mult de mesajul poeziilor, pătrunzându-se de ghiduşii, năzbâtii, dar şi de înţelepciunea  transmisă de autoare întru educarea tinerei generaţii – de la igiena personală, prin formule de salut/ cultivarea bunelor maniere, până la asimilarea, ca şi decalog, în cei 7 ani de acasă, dar şi în toţi ceilalţi de continuă formare –  regulile simple de comportament în atitudinea faţă de oameni, de natură, animale – a fi atent faţă de cei din jur, a fi binevoitor, sincer, fidel , a respecta pe cei mai în vârstă, a le asculta sfaturile,  a iubi tot ce este frumos, inclusiv natura, animalele, a respinge minciuna, laşitatea  etc., etc. Concludente în acest sens sunt poeziile care au fost recitate atât de autoare cât şi de elevi, inclusiv: „Ce e bine şi ce-i rău”, „Titirez”, „Doi şoricei”, „Minciunica”, ”Tanu”, „Dicţionarul ”, „Pentru tine, copilaş”. Etc.

   Şi-au dat concursul: Balan Alexandrina, Niţî Arina, Ţurcanu Gheorghe, Caraman Patricia, Cărăuş Gabriela.

    Autoarea a intervenit şi cu unele explicaţii, subliniind despre educarea în fiecare om a bunului nume – prin cunoaşterea şi descoperirea de sine, prin dezvăluirea unor adevăruri prin prisma lecturii, cartea fiind un răspuns la toate întrebările şi cea mai reuşită cale de a evita urâtul.

scripa3

   În final, învățătoarele au mulţumit autoarei pentru osârdia de a modela tânăra generaţie şi au solicitat, pe viitor, noi întâlniri. Nu a lipsit nici sesiunea de autografe, moment ce a făcut să strălucească, de bucuria trăită, ochii acelor care sunt întotdeauna sinceri –  copiii – şi de la care avem ce învăţa.

 

Nichita Stănescu – pagină literară nemuritoare

29597769_774911612714883_5311134552009614151_n   „Zilele Nichita Stănescu”, proiect aflat la cea de-a doua ediție, i-a adunat pe cei mai pasionați de poezia acestui inconfundabil poet român. Sala Bibliotecii „Liviu Rebreanu” devenise neîncăpătoare pentru elevii de la Liceul „George Călinescu”, – dornici de a se pronunța, de a recita, de a-și exprima emoțiile, comemorându-l pe poetul „Necuvintelor”. Rămas cu semnificativul calificativ „înger blond ”, Nichita Stănescu, prin toată creația sa imprimă esență literaturii române de azi și de mâine. Elevii au demonstrat o cunoaştere profundă a poeziei plină de înţelesuri printre subînţelesuri, limbajul metaforei fiind cel în care Nichita Stănescu îşi exprima atitudinea faţă de regim, revolta împotriva nedreptăţii, iubirea pentru frumos, libertatea gândirii sale infinite. Ei s-au pătruns de detalii pe marginea biografiei poetului, relatând despre copilul, elevul, adolescentul, maturul şi mereu îndrăgostitul de „Necuvinte” – gânduri nerostite ce urmau să se aştearnă cărţi şi iubire  – toate concentrând la maximum date valoroase despre  poet.

   Analizând poezia lui Nichita Stănescu, Lidia Grosu, poetă, co-moderatoare a acestui eveniment, a menţionat următoarele: „Zborul său poetic în metafizic, inedit de bogat, este marcat de reflecţiile sale lirice printr-un limbaj ambguu, expresii ermetice, dar cu referinţă la timpurile de aur ale gândirii predecesorilor antici, şi nu numai! dar şi prosperării acesteia în cuvânt. Propriul univers devine de fapt unul dezirabil al celor mulţi care îi interpretau metafora subtilă. Or, aceasta era o armă de apărare a poetului („Am pus mâna pe condei ca pe o puşcă”), respingând ceea ce era declarativ, întemeiat pe nişte dogme, ceea ce nu mai era viabil ca formă a artei, scrisul, în opinia poetului  obligând la o asumare a responsabilităţii: „Să punem şapte coroane nu pe capul poetului, ci pe verbul versului”.

   Coordonatoarea proiectului Cristina Godea, profesoară de limba și literatura română la Liceul „George Călinescu”, ne-a mărturisit că este încântată de poezia lui Nichita Stănescu și că dorește să atragă cât mai mulți cititori, în mare parte tânăra generaţie, întru a valorificia la justa valoare POEZIA care poartă un singur titlu sugestiv pentru toate timpurile – NEMURIREA…

   Amintim aici, că poetul s-a stins  la o vârstă fragedă – avea doar 50 de ani – şi ar fi împlinit, la 31 martie, 75 de ani.

29793255_774911689381542_7044750383913762761_n