CERCETĂTORUL GHENADIE RÂBACOV: CAIETE DE TRADUCTOLOGIE


    Conferinţa din 30 ianuarie 2017, organizată de ULIM în comun acord cu Biblioteca Liviu Rebreanu şi dedicată artei traducerii, a fost o sărbătoare a literelor, un schimb de experienţă în arta traducerii, avându-i ca protagonişi pe scriitorul, traducătorul Leo Butnaru, poeta, traducătoarea, profesoara de limba şi literatura română Sabina Cojocaru; președinta Uniunii Traducătorilor Autorizați din Moldova, dna Inesa Foltea; semnatara acestor rânduri, Lidia Grosu, dar şi gazda reprezentată de Prim-Vicerectorul, profesor universitar, doctor Ana Guţu; Directoarea Departamentului Biblioteconomic, dna Irina Cerneauscaite; conf. univ. dr. Inga Stoianova, șefa Catedrei Filologie Romanică; prof. univ., dr. hab. Dragoș Vicol; prof. univ. dr. hab. Angela Savin și drd. Ghenadie Râbacov, șeful Catedrei Filologie Romanică „Petru Roșca”. În cadrul conferinţei a fost lansată cartea tânărului savant Ghenadie Râbacov, spaţiu căruia îi acord în continuarea acestor rânduri.
 
     Afirmaţia „eşti de atâtea ori om câte limbi cunoşti” dezvăluie nişte revelaţii, însuşiri, calităţi ce se contopesc cu verbul „a fi” a aceluia care nu doar descoperă lumi noi, culturi, tradiţii, scriitori, ci simt, gândesc, iar în cazul traducătorului şi transmit toate acestea, oferind cititorului posibilitatea de a se delecta din actul de re-creare, ce presupune ataşament, responsabilităţi duble, dragoste, profesionalism.
    „Caiete de traductologie” ( Chişinău: ULIM, 2016) ale cercetătorului Ghenadie Râbacov, editate în 3 limbi – română, franceză, engleză, – îi acordă cititorului interesat spaţiu multidimensional de regăsire în demersul teoretico-ştiinţific, dar şi practic al unui pasionat de arta traducerii, dar şi de studierea limbilor în care traduce, actul propriu-zis vizând, în primul rând şi la direct limba română, care este „limba în care trăiesc și respir, limba în care vorbesc cu Dumnezeu și cu Mama”, zice autorul, limba-soră a limbii române – franceza –  cea mai apropiată din grupul limbilor romanice, aceasta constituind „limba în care iubesc și visez, limba în care vorbesc cu Libertatea”, dar şi limba engleză – „limba cu care înlătur frontiere, limba în care vorbesc cu Puterea” şi care face accesibil, într-o perioadă a globalizării, dialogul cu valorile universale, cunoaşterea „pe viu” şi delectarea din gândirea profundă a secolelor. Posibilitățile traducătorului fiind enorme, acesta, în persoana exegetului Ghenadie Râbacov, își asumă o responsabilitate aparte întru a reda originalitatea gândirii într-o limbă aplicată sau alta. În acest sens, savantul Ghenadie Râbacov își anunță în cele 16 caiete de traductologie (Caiete de traductologie /Cahiers de traductologie /Cahiers of Translation Studies) predilecția pentru încurajarea inovației în cadrul acestui domeniu al literelor. Descoperitor de noi formule pe care le propune spre aplicare în cadrul actului de traducere, cele 16 texte-investigaţii sunt nişte încoronări-chintesenţă a unei Şcoli de Traductologie, nişte performanţe ale cercetătorului Ghenadie Râbacov ce presupun neapărat şi calităţi, toate fiind apreciate/dezvăluite în prefața acestor studii inedite de profesorul universitar, doctor Ana Guțu, care va remarca următoarele: „autorul nu lasă teoria seacă, ci o esențializează cu exegeze, discursul teoretizat fiind colorat de exemple și o multitudine de grafuri, dovadă a preferinței investigațiilor prin aplicarea geometriei gândirii…” („Idei novatoare în filosofia limbajului:despre arta traductologică transcendentală”, p. 10).
Sunt nişte gânduri convingătoare, cu atât mai mult cu cât în cadrul Conferinţei dedicate omagierii a 150 de ani de la naşterea poetului George Coşbuc, organizate la Biblioteca Liviu Rebreanu şi la care au participat scriitori, profesori, studenţi de la USM, ULIM, liceeni de la Liceul George Călinescu etc, dl Ghenadie Râbacov a frapat publicul cu o traducere inegalabilă în limba franceză a poemului „Scumpă Ţară Românescă”. Ecourile „au răsunat” şi pe paginile revistei „Gând Românesc”, Alba Iulia, subsemnata oferind cititorilor un amplu material, inclusiv despre arta traducerii şi „osânda” ce, de bună seamă, merită toţi laurii (Gând Românesc, septembrie 2016).
    Cartea exegetului Ghenadie Râbacov este o dovadă că în Republica Moldova există Şcoala traducătorului şi nu una la întâmplare, dar calitativă, ea fiind iniţiată de savanţii USM, ULIM, UPS „I. Creangă”, AŞM, alte instituţii ce se ocupă de instruirea şi pregătirea cadrelor în acest domeniu.
    Fiind unul consecvent şi perseverent, cadru didactic, cercetătorul, traducătorul Ghenadie Râbacov, cu viziuni moderne, noi în domeniul poate mai puţin profesat de altcineva, dar foarte interesant, face cunoscută această Şcoală dincolo de hotarele Republicii Moldova, reprezentând-o în cadrul forurilor ştiinţifice internaţionale prin comunicările a căror parte, neapărat, sunt şi istoricul cu nume de rezonanţă din Republica Moldova a celor ce s-au consacrat şi continuă să se afirme cu măiestrie în acest domeniu revigorator.
         Lidia Grosu, poetă, cercetătoare
 
 

1 thought on “CERCETĂTORUL GHENADIE RÂBACOV: CAIETE DE TRADUCTOLOGIE

  1. Pingback: Cele mai populare postări Ianuarie-Februarie 2017 – BiblioGeek

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s