O NOUĂ ÎNTÂLNIRE CU…POVESTEA…

     La Biblioteca Liviu Rebreanu, director Lina Iftodi,  unde am fost prezentă, copiii din clasa a treia de la Liceul „Al.I. Cuza” din Chişinău, ghidaţi de excelenta profesoară Elena Erizanu-Pînzari, au avut o întâlnire cu cunoscuţii povestitori, prieteni de pe ambele maluri de Prut –  Petre Crăciun, România, şi Alexandru Plăcintă, Chişinău – scriitori, care şi-au lansat noile cărţi, respectiv: „Mimu, pisica care mânca poveşti” (P. Crăciun, Ed. Zorio, Bucureşti, 2019) şi „Poveştile celor patru anotimpuri” ”(A. Plăcintă, Ed. Zorio, Bucureşti, 2019).

     Copiii au demonstrat mare interes pentru noile cărţi, în recitalul lor de poezie referindu-se şi la arta poetică a celor doi autori şi demonstrând marea lor dragoste pentru cuvânt, pentru bibliotecă, pentru Limba Română. Punctul culminant a fost „interogatoriul” copiilor  – acest dialog pe viu cu scriitorii, pentru a afla cât mai multe despre ei, cele mai frecvente întrebări fiind:: „Ce v-a făcut să scrieţi?”, „Ce înseamnă să fii scriitor?”, „Care a fost prima lucrare publicată?”, „Câte cărţi aţi scris?”, „Ce vă inspiră” etc, etc.

     Directoarea Lina Iftodi a exprimat bucuria revederii cu aceşti doi autori, accentuând că Biblioteca Liviu Rebreanu mereu a fost receptivă la cartea bună care nu trebuie să lipsească de pe raftul acestei biblioteci.

      Învăţătoarea  Elena Erizanu-Pînzari a mulţumit scriitorilor şi a exprimat cele mai alese gânduri pe marginea creaţiei lor, dar şi dorinţa de a colabora în continuare întru a-i apropia  pe copii de opera care cultivă şi lasă în urma sa lumină, semănătorii ei  accesând sinceritatea şi sentimentele copilului pe care îl păstrează în sufletul lor toată viaţa, dar cu  atenţia la cele ce se desfăşoară într-o lume reală, îmbogăţind-o şi prin salturi hipnotizante în imaginar.

 N-a lipsit nici sesiunea de autografe…

                                                                                                            Lidia Grosu, scriitoare

În căutarea fericirii. Mica enciclopedie Lykke

Atunci când vorbim despre fericire, fiecare popor și cultură se remarcă prin propriile obiceiuri și valori, despre care cred că îi face să se simtă mai bine. Resursele fericirii se raportează la credințele noastre și la modul în care acestea ne aduc mulțumire și împlinire de sine. 

Despre cei care nu mor…

Deja 27 de ani la rând, în  ziua de 30 octombrie, ne amintim cu drag de  Doina şi Ion Aldea Teodorovici,  artiştii care au pus suflet în interpretarea melodiilor pe versurile  patriotice ale renumiţilor poeţi: Dumitru Matcovschi, Grigore Vieru, Nicolae Dabija ş.a., împreună cu aceştia şi mulţi alţi cânsângeni contribuind la redeşteptarea  naţională, îndemnând la iubirea de Neam, de istorie, tradiţie, de alfabet latin. În anii 90’, soții Ion și Doina Aldea Teodorovici sunt primii care au cântat despe limba română, despre Eminescu. Melodiile  „Suveranitate”, „Sfântă ni-i casa”, „Mănăstirea Căpriana”, „Eminescu” (n.a.), „Pentru ea” (n.a.), „Lăsați-ne în legea noastră!” ne cutremură şi astăzi, rezonând cu sufletele celor ce simt româneşte.

Călători prin lecturi bune [Programul „Chişinăul citeşte”]

Cărţile sunt cele care menţin atmosfera pe orice anotimp, iar invitaţiile la lectură sunt cât se poate de potrivite pe timpul rece din această perioadă a anului. De aceea, bibliotecarele noastre nu au ezitat să meargă în liceele din cartier, pentru a prezenta elevilor cele 3 cărţi incluse în programul „Chişinăul citeşte”. 

Laboratorul Dariei – resursă în stimularea curiozităţii şi cunoaşterii

     Epoca în care biblioteca interacţiona pasiv cu utilizatorii, doar prin împrumut de cărţi, a apus. Astăzi ne bucurăm de interacţiune dinamică prin cele mai diverse forme, una din ele fiind atelierele, care presupun simularea unei experienţe, explicată teoretic ulterior.

      Laboratorul Dariei a fost ocazia de a lucra preponderent în această formă, pentru a ieşi din paradigma învăţării „şcolarăreşti”.

Octavian Paler și „Viața pe un peron”

Începutul de octombrie, atât de melancolic, ne îmbie la lecturi meditative, înveliţi într-o pătură caldă, cu o cană de ceai aromat alături… O respirație adâncă de aer tomnatic mai târziu, ne cufundă printre rândurile aranjate ca niște picături de gânduri pe filele subțiri ale cărții. 

Omagiu pentru Maria Tănase!

Numele Mariei Tănase continuă şi azi să dăinuie în inimile noastre. Considerată una dintre cele mai valoroase cântăreţe de muzică populară, figură legendară a cântecului popular şi a teatrului de revistă, Maria Tănase s-a născut la 25 septembrie 1913 la Bucureşti, în familia lui Ion Coandă şi a Anei Munteanu.

Îşi face studiile la şcoala primară, apoi la liceul de fete Ion Heliade Rădulescu din Bucureşti. În 1934 este admisă la Teatrul de Vară condus de Constantin Tănase. Este prezentată lui Constantin Brăiloiu, întemeietorul Arhivei Internaţionale de folclor de la Geneva, i se recunoaşte talentul şi i se recomandă să-şi aleagă repertoriul direct de la izvoare.