Mesaje de mulțumire pentru bibliotecari

Lasă un răspuns

Vă mulţumim, dragi părinţi, pentru gânduri bune și luminoase!

Entuziasmul din partea dvs, bucuria prin care v-ați exprimat gradul de mulţumire şi recunoştinţă pentru timpul bibliotecarilor petrecut cu copiii dvs, ne motivează permanent să creăm ceva mai nou, mai util și mai interesant, contribuind astfel la educarea tinerei generaţii.

Chișinăul citește UF de Ionela Hadârcă

Lasă un răspuns

În anul 2021, în cadrul Programului de lectură Chișinăul citește (ediția a XVIII-a) la categoria copii fost selectată cartea: Uf! Ghid de conviețuire cu frații și surorile mai mici de Ionela Hadârcă. Cartea este destinată copiilor, care vor găsi răspuns la majoritatea întrebărilor care îi frământă: Cum ajung bebelușii în burtă?; De ce plâng bebelușii?; De unde se iau mofturile?; De ce se tem frații și surorile mai mici?, La ce servesc minciunile?, etc.

„Această carte a fost gândită, cu mult drag, pentru frații și surorile mai mari ca să-i înțeleagă pe cei mici. Și pentru cei mici, ca să știe cum îi privesc cei mari. Și pentru părinți, ca să aibă cu să-și ocupe odraslele în seri lungi. Dar în primul rând, ca să aducem voie bună în casele voastre și multe-multe teme de discuție!” (Ionela Hadârcă)

Vă propunem lecturi din această carte:

Lectura fragmentului CE MĂNÂNCĂ BEBELUȘII?

Lectura fragmentului LA CE NE TREBUIA ÎNCĂ UN COPIL?

Lectura fragmentului VA TREBUI SĂ ÎMPART CU BEBELUȘUL TOT CE AM?

Lectura fragmentului DE CE PLÂNG BEBELUȘII?

Audiție plăcută!

Strada Constantin Brâncoveanu

Lasă un răspuns

Localizarea străzii: Cartierul Poșta Veche, cuprinsă între străzile Criuleni și Putnei. Este intersectată de străzile Hotin, Timișoara, Ecaterina Teodoroiu, Victor Crăsescu, Liviu Damian. Lungimea – 550 m. Denumirea anterioară: str. Prieteniei.

Constantin Brâncoveanu (cca 1654-1714), domn al Ţării Româneşti (1688-1714), om politic, diplomat, reformator, sprijinitor al culturii, ctitor de lăcaşe sfinte, aşezăminte culturale şi şcoli, creator de epocă şi de stil („stilul brâncovenesc”), domn creştin şi martir al neamului românesc.

S-ar fi născut prin anul 1654 în satul Brâncoveni, fostul judeţ Romanaţi. După tată (Papa Brâncoveanu), descindea dintr-o veche şi bogată familie, care dăduse ţării mai mulţi domnitori, iar după mamă (jupâneasa Stanca), din vestita familie a Cantacuzineştilor. Asemeni lui Neagoe şi Matei, îşi va lua patronimicul de Basarab. Rămas de mic orfan de tată, va fi crescut şi instruit în casa unchiului  său – Constantin Cantacuzino Stolnicul.

Odată cu obţinerea primei dregătorii (vtorilogofăt ori al doilea postelnic, 1672), Constantin Brâncoveanu începe să joace un rol important la curtea domnească. La 1673 este trimis în prima sa misiune reuşită la Braşov, pentru a-i convinge pe boierii refugiaţi să revină în ţară. În vremea lui Gheorghe Duca (1673-1678) este logofăt, iar după urcare pe tron a unchiului său Şerban (1678), devine mare agă (1679), apoi ispravnic de scaun (1680), ajungând vel-logofăt la cea mai înaltă l a ierarhiei boiereşti (1681).

Iniţiat de Şerban Vodă în probleme diplomatice, îndeplineşte diverse misiuni peste hotare. La decesul acestuia (1688), deşi Constantin Brâncoveanu nu-şi dorea scaunul domnesc, vasta sa genealogie îi determină pe boeri să-l ridice ca domn al Munteniei, fapt confirmat şi de Poartă. Domnia sa îndelungată începută la 29 octombrie 1688 şi încheiată în mod tragic la 14 august 1714, a fost o epocă  de prosperare în Ţara Românească.

„Stilul brâncovonesc” caracterizează nu numai arta construcţiei, ci este un şir de realizări complexe în toate domeniile. A creat un stil de concepţie în modul cum a văzut dezvoltarea economică a ţării, prin felul cum a acţionat asupra societăţii. Factorul politic şi dramatic a fost conceput într-o strânsă legătură, potrivit căreia nu se putea realiza politica Ţării Româneşti fără arta diplomaţiei, după cum diplomaţia  de la realităţile politice ale vremii.

Deşi situaţia ţării, cuprinsă între cele trei mari imperii aflate în conflict permanent (Habsburgic, Otoman şi Ţarist) era destul de dificilă, voievodul a reuşit să păstreze o vreme un climat de linişte şi prosperitate (împăratul Leopold, după înfrângerea de la Zârneşti, nu departe de Braşov, 1690, îl numeşte pe domnul muntean Principe al Sfântului Imperiu cu dreptul de a purta titlul  ilustrisimus – 1695; ţarul Petru I îi conferă Ordinul Sf. Andrei, 1700, iar sultanul îi recunoaşte domnia pe viaţă de două ori, în 1699 şi 1703, numindu-l Altin Bei-Prinţul de Aur), dedicându-se realizării de lucrări cu rezonanţă culturală şi spirituală, în special ctitorii a zeci de aşezăminte laice şi bisericeşti de valoare spirituală şi arhitectonică. Astfel au fost înălţate bisericile de la Potlogi, Mogoşaia, Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti, mănăstirile Hurezi (Oltenia) şi Brâncoveni, din Sâmbăta de Sus, precum şi Palatul de la Mogoşaia, care se distinge printr-un stil arhitectural devenit renumit, supranumit „brâncovenesc”. De asemenea a trimis danii şi ajutoare considerabile la Locurile Sfinte.

Chiar şi la începutul domniei, a impulsionat arta tiparului, continuând tipărirea Bibliei de la Bucureşti (1688) – prima Biblie completă în limba română (pe parcurs s-au imprimat circa 400 de cărţi în limbile română, greacă, slavonă, armeană, gruzină, turcă, arabă  etc., secondat de „maestrul tipografiilor” – cărturarul Antim Ivireanu, Mitropolitul Ţării Româneşti, originar din Georgia). În 1707 a reorganizat Academia Domnească, înfiinţată de Şerban Cantacuzino şi care a devenit cea mai importantă şcoală pentru tinerii din toate provinciile româneşti.

A sprijinit învăţământul din afara ţării. 46 de şcoli din străinătate (Europa de Sud-Est, Asia Mică, Siria, Iordania, Palestina, Egipt, Constantinopol) au beneficiat  de un larg şi îndelungat sprijin material. A ocrotit şi încurajat cultura şi pe învăţaţii epocii (stolnicul Constantin Cantacuzino, autor al Istoriei Ţării Româneşti; fraţii Radu şi Ştefan Greceanu, umanişti valoroşi, cărturari de seamă şi traducătorii Bibliei de la 1688; Radul logofătul, autor al Cronicii Domniei Brâncoveanu; fraţii Corbea, diplomaţi (unul dintre ei, Teodor, a tipărit un vocabular latin-român ş.a.). Nu a dat uitării nici activitatea pictorilor (zugravilor), printre ei remarcându-se Pârvu Mutul, „zugravul zugravilor” epocii brâncoveneşti, care a creat şi şcoala de zugravi români. Prin toate aceste realizări Voievodul a ctitorit epoca cea mai strălucită a culturii româneşti.

Intrigile de la Curte, precum şi invidia, i-au grăbit sfârşitul „Mazilit” la 24 martie 1714, este adus la Constantinopol, împreună cu cei patru fii: Constantin, Radu, Ştefan şi Matei şi sfetnicul Enache Văcărescu. După patru luni de torturi, în închisoarea „Edicule” (Temniţa celor şapte tunuri), toţi au fost executaţi prin decapitare în prezenţa sultanului Ahmed al III şi al reprezentanţilor creştinităţii: Franţa, Anglia, Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus, care „nu refuzaseră invitaţia chiar în ziua de Sf. Maria” (N. Iorga) şi a numeroşilor privitori. Capul a fost înhumat de pescari pe o insulă din Marea Marmară, iar trupul a fost aruncat în Marea Mediterană, înmormântat de alţi pescari.

La 1934 rămăşiţele pământeşti au fost depuse  în Catedrala Patriarhală din Bucureşti. În ziua de 20 iunie 1992 Biserica Ortodoxă Română îl canonizează, la tuscinci stabilindu-le zi de pomenire 16 august.

Canonizarea lui Constantin Brâncoveanu este mai presus de orice comentariu: tăria interioară şi credinţa cu care a ales să îndure în mod conştient, în faţa călăului otoman şi a nepăsătorilor europeni, supliciul familiei şi martiriul său o certifică din plin.

Dumitru PĂSAT

REBRENIANA: Revista Bibliotecii „Liviu Rebreanu”

Lasă un răspuns

REBRENIANA: Revista Bibliotecii „Liviu Rebreanu” (nr. 2) a fost elaborată în cadrul Colocviilor de vară, ed. X-a, cu genericul „Contribuția bibliotecii publice la valorificarea istoriei locale”. Revista este dedicată orașului Chișinău și reflectă experiența bibliotecii în promovarea istoriei locale, experiența programului „Provocarea verii” ed. 2021, cu genericul „Citește și descoperă Chișinăul!”.

Acest program este orientat spre grupul-țintă – copiii cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani – aceştia răspunzând chemării prin implicare activă, manifestând dorinţa de a afla ceva nou despre capitala Republici Moldova.

Lectură plăcută!