Când vocile copilăriei prind contur. “Copilul invizibil”, Gaspar Gyorgy

Cum ne-am simți dacă, într-o zi, ne-am trezi și am constata că suntem… invizibili? Ar fi bine sau ar fi trist? Ce am face? Cum este să fim ignorați și neauziți? 

Copilăria nu este doar despre momentele de bucurie. Uneori, anumite evenimente din copilăria noastră sunt învăluite de frică, furie, rușine, dezgust, tristețe – emoții, părți ale ființei noastre care au fost ignorate, reprimate sau nu au fost auzite – pe scurt, nu au fost trăite cum am avut nevoie atunci.

În cele ce urmează, vă prezentăm prima carte din provocarea ultimelor zile ale anului 2019, despre care vorbeam în articolul precedent.

În noul an ești ceea ce citești

Fotografie de Pixabay pe Pexels.com

Ultimele zile ale anului miros a vacanță și a povești. Sub o plapumă caldă, ghemuit între perne, stai cu o carte pe brațe și cu o cană de ceai călduț în mână, sorbind încet și savurând gădin magia clipelor ce trec pe lând tine ca o atingere fină. Peste geam minge rar, cu fulgi mari și dintr-o dată te pomenești în copilărie, lunecând vesel cu sania la vale și cu hohote de bucurie… Mai sorbi din ceai… Și aici povestea se întrerupe. 

Texte ce ne conţin VALOARE

Noua carte intitulată “Poveştile celor patru anotimpuri”, semnată  de scriitorul Alexandru Plăcintă, autor al unor lucrări valoroase pentru copii ce l-au remarcat într-un timp foarte scurt, îi oferă spaţiu larg în acest mediul stabil al sincerităţii.  Nu mai este pentru nimeni o taină, că  acest om de creaţie este o armonie dintre cuvânt şi culoare, fiind şi un ilustartor excelent, dar şi dintre cuvânt şi…cuvânt, convingându-vă  de acest lucru cu  argumentele de rigoare ce urmează.

Hora Științei Hasdeu, campanie de comunicare a științei, ediția a IV, 2019

     Hora Științei este ocazia de a explora diverse fenomene științifice, care se întâmplă zilnic și pe care de multe ori nu le înțelegem sau nici nu le observăm. Totuși, atunci când ne adresăm întrebări și începem să explicăm, știința devine atractivă și distractivă.

      Pe parcursul săptămânii în care s-a desfășurat Hora Științei, echipa bibliotecii „Liviu Rebreanu” a realizat o serie de activități și evenimente prin care copiii (și adulții deopotrivă) au avut prilejul să descopere diferite segmente științifice din mai multe domenii.

O NOUĂ ÎNTÂLNIRE CU…POVESTEA…

     La Biblioteca Liviu Rebreanu, director Lina Iftodi,  unde am fost prezentă, copiii din clasa a treia de la Liceul „Al.I. Cuza” din Chişinău, ghidaţi de excelenta profesoară Elena Erizanu-Pînzari, au avut o întâlnire cu cunoscuţii povestitori, prieteni de pe ambele maluri de Prut –  Petre Crăciun, România, şi Alexandru Plăcintă, Chişinău – scriitori, care şi-au lansat noile cărţi, respectiv: „Mimu, pisica care mânca poveşti” (P. Crăciun, Ed. Zorio, Bucureşti, 2019) şi „Poveştile celor patru anotimpuri” ”(A. Plăcintă, Ed. Zorio, Bucureşti, 2019).

În căutarea fericirii. Mica enciclopedie Lykke

Atunci când vorbim despre fericire, fiecare popor și cultură se remarcă prin propriile obiceiuri și valori, despre care cred că îi face să se simtă mai bine. Resursele fericirii se raportează la credințele noastre și la modul în care acestea ne aduc mulțumire și împlinire de sine. 

Despre cei care nu mor…

Deja 27 de ani la rând, în  ziua de 30 octombrie, ne amintim cu drag de  Doina şi Ion Aldea Teodorovici,  artiştii care au pus suflet în interpretarea melodiilor pe versurile  patriotice ale renumiţilor poeţi: Dumitru Matcovschi, Grigore Vieru, Nicolae Dabija ş.a., împreună cu aceştia şi mulţi alţi cânsângeni contribuind la redeşteptarea  naţională, îndemnând la iubirea de Neam, de istorie, tradiţie, de alfabet latin. În anii 90’, soții Ion și Doina Aldea Teodorovici sunt primii care au cântat despe limba română, despre Eminescu. Melodiile  „Suveranitate”, „Sfântă ni-i casa”, „Mănăstirea Căpriana”, „Eminescu” (n.a.), „Pentru ea” (n.a.), „Lăsați-ne în legea noastră!” ne cutremură şi astăzi, rezonând cu sufletele celor ce simt româneşte.